Factoring intern și extern


Contractul de factoring sau facturajul reprezintă un contract comercial încheiat de obicei între o instituție financiară non-bancară specializată in servicii de factoring denumită factor si o societate comercială denumită aderent. Astfel, aderentul, in vederea recuperării valorii facturilor (înainte de scadență), le va ceda factorului in schimbul unui comision stabilit in contract, pentru a putea beneficia de lichiditați, dar si pentru eficientizarea încasarilor si siguranta fluxului de numerar. In activitatea de factoring, clientul, care este beneficiarul serviciilor prestate sau bunurilor livrate este notificat de catre aderent că facturile ajunse la scadență vor fi platite factorului, in virtutea contractului de factoring. Avantajul aderentului rezidă in principal în eliminarea riscurilor de neîncasare a creanțelor, prin intermediul preluării riscului de neplată de către factor, precum si imbunatatirea cash-flow-ului prin certitudinea colectarii facturilor emise, asigurând astfel rentabilitatea operațională a companiei. Printre cele mai cunoscute forme de factoring sunt factoringul de import cu sau fără preluare risc de neplată, factoringul intern si factoringul extern cu sau fără regres.

• Forme de factoring

Factoring tradiţional: factorul plăteşte facturile în momentul în care intră în posesia lor;

Factoring la scandenţă: factorul plăteşte facturile la momentul scadenţei lor;

Factoring fără notificare: factorul se comportă ca un mandatar şi nu suportă riscul neplăţii facturii;

Factoring cu regres: riscul de neplată al debitorului cedat aparţine aderentului. În cazul în care debitorul nu achită suma datorată, factorul are drept de regres asupra aderentului.

Factoring fără regres, riscul de neplată al debitorului cedat este transferat factorului. În cazul în care debitorul nu achită suma datorată, factorul este responsabil de recuperarea plăţii, fără să implice aderentul.

• Contractul de factoring

Prin încheierea unui contract de factoring nu se are în vedere o operaţiune izolată, ci se urmăreşte de regulă exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi, regiune sau ţară. Factorul acceptă facturile pe riscul său, iar în cazul în care debitorul nu plăteşte, acesta nu poate cere plata de la aderent. Pentru a-şi asuma riscul neplăţii unei facturi, factorul trebuie să o accepte mai intâi, altfel spus acesta va lucra doar cu clienţii pe care-i agreează şi care prezintă garanţii. Dacă nu acceptă factura, factorul o poate încasa în virtutea unui contract de mandat, fără să-şi asume riscul neplăţii.

Aderentul are obligaţia să-i notifice pe clienţi că a cedat creanţa sa factorului, şi acestuia din urmă trebuie să-i plătească.

• Aderentul

Aderentul (sau Furnizorul) este o societate comercială care, prin natura activităţilor desfăşurate, acordând clienţilor săi facilităţi de plată la termen, devine titulara unor creanţe pe care, ulterior, pentru a putea beneficia de lichidităţi, dar şi de eficientizarea încasărilor, le cesionează Factorului. Aderentul urmareste sa-si incaseze o parte din pretul facturilor (de obicei intre 60% si 90%) inainte de termenul de scandenta, iar factorul urmareste sa obtina un beneficiu, de regula un anumit procent din facturile pe care le deconteaza in avans. La activitatea de factoring ia parte si beneficiarul (clientul) care va fi notificat ca trebuie sa plateasca factura emisa de aderent la scadenta catre factor.

• Factorul

Factorul este o bancă sau instituţie financiară non-bancară specializată în servicii de factoring. Astfel, în schimbul unui preţ, acesta va plăti, în avans sau la scadenţă, aderentului contravaloarea creanţelor cesionate de acesta şi considerate eligibile, în limita plafonului acordat şi subrogându-se în drepturile acestuia, urmând să încaseze creanţele al căror proprietar a devenit astfel, de la debitorul cedat.

 Debitorul cedat

Debitorul cedat este cumpărătorul/beneficiarul/importatorul bunurilor sau serviciilor aderentului, bunuri sau servicii care stau la baza creanţelor cesionate de către aderent factorului.

• Regresul

În cazul în care Factorul nu pune la dispoziţia Aderentului serviciul de acoperire la riscul de neplată a debitorului, pentru cazuri de plată indirectă, precum şi pentru cazurile de dispută comercială rezolvată în defavoarea aderentului, factorul are drept de regres pentru sumele avansate acestuia, ceea ce înseamna că poate solicita aderentului să ramburseze fondurile obţinute în baza facturilor afectate de dispute comerciale sau a căror plată este efectuată de debitor în alt cont decât cel indicat de factor sau întârziată pe o perioadă mai extinsă decât perioada de graţie acordată de factor.

• Valoarea limitei de finanţare prin factoring este stabilită la nivelul fiecărei relaţii comerciale în funcţie de:

• estimatul de vânzări către partenerul respectiv;

• termenul real de plată;

• sezonalitatea afacerii;

• graficul de lucrări şi facturare pentru contractele de execuţie lucrări.

• De ce se aplică TVA la costurile de factoring

Conform Codului Fiscal (Legea 571/2003), coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare, Art. 141 al.2, pct. 35, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată pentru serviciile de factoring este constituită din contravaloarea serviciului, reprezentând toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finanţare.

Acest TVA nu reprezintă un cost suplimentar, factorul emiţând la finalul fiecarei luni o factură fiscală aferentă serviciilor de factoring prestate aderentului în luna respectivă, iar contravaloarea TVA este deductibilă, conform normelor în vigoare.

• Mecanismul de finanţare prin factoring se derulează astfel:

• Exportatorul discută cu factorul asupra operaţiei de factoring;

• Exportatorul livrează apoi mărfurile importatorului, conform contractului comercial, notificând importatorului subrogarea factorului în drepturile aderentului, pentru ca acesta să platească către factor;

• Producătorul de mărfuri pentru export sau furnizorul de servicii remite facturile pe baza contractului încheiat cu factorul;

• Factorul plăteşte aderentului facturile, mai puţin comisionul, fie imediat, fie la data scadenţei, dacă s-a prevăzut în contract această clauză;

Importatorul achită contravaloarea mărfurilor primite către factor.

• Costuri

Serviciile de factoring presupun două tipuri de costuri: o dobândă şi un comision.

Dobânda se percepe pentru perioada de finanţare, adică din momentul în care beneficiarul serviciilor de factoring primeşte avansul din factură şi până în momentul în care factura se încasează de la debitor.


Un răspuns la “Factoring intern și extern”

  1. Buna ziua.
    Va contactez pentru a va informa ca va expuneti unor riscuri, despre care nu stiti si in lumina recentelor incidente, exista riscul ca dumneavoastra sa fiti urmatoarea victima.

    Acesta nu este un mesaj comercial, este doar un mesaj pentru a va atrage atentia asupra unor riscuri, pe care le puteti elimina daca detineti informatiile necesare.

    CE S-A INTAMPLAT RECENT?
    – Pe scurt, au aparut mai multe grupari de „raufacatori”, care acceseaza site-urile ONRC (Registrului Comertului) si cele ale OSIM, pentru a obtine informatii despre anumite persoane, in scopul de a le face acestora rau, pentru a obtine diverse „venituri”.

    CUM SE PROCEDEAZA?
    – Acestia urmaresc veniturile, cheltuielile, profiturile si alte activitati ale firmei dumneavoastra, analizeaza posibilitatile prin care va pot tranforma intr-o victima, dupa care culeg informatii despre dumneavoastra de pe site-urile mentionate mai sus.
    – Adresa completa, inclusiv apartamentul
    – Adresa de e-mail
    – Numarul de telefon

    O data ce au obtinut aceste informatii, vin si va urmaresc si procedeaza la una dintre urmatoarele situatii (acestea sunt cele pe care le stim deja, insa pot fi mai multe)
    – Va urmareste cand plecati de acasa si intra pentru a va deposade de bunuri
    – Va urmaresc si va inregistreaza atunci cand „va descurcati” in afacere, pentru a va santaja ulterior.
    – Va urmaresc copii si va santajeaza cu privire la siguranta acestora, prin diferite metode.

    Si exemplele pot continua, insa ati inteles deja ce probleme sunt.

    DE CE SE INTAMPLA ACEST LUCRU?
    – Motivul este unul simplu. Cei de la ONRC si de la OSIM, vand pe piata neagra, datele dumneavoastra de contact, pentru a putea fi contactat de diversi apropiati de ai lor, ca sa va ofere diverse produse si/sau servicii.
    – Nu ar fi nicio problema acest lucru, daca nu l-ar acoperi prin postarea tuturor informatiilor dumneavoastra personale, PUBLIC, pe site-urile acestora.
    Fac acest lucru, pentru a avea o justificare, atunci cand sunt intrebati, cum au aflat „unii” ca tocmai v-ati deschis o firma sau ati inregistrat o marca.

    CE ESTE DE FACUT?
    – In primul rand, afisarea informatiilor dumneavoastra public (chiar si restrictionate de accesul la un cont), este interzis de GDPR. Deci ONRC si OSIM ar trebui obligati cumva sa respecte normele GDPR.

    – In al doilea rand, trebuie sa existe un numar foarte mare de persoane, care sa sesizeze pericolul la care sunteti expusi, in cat mai multe locuri, pentru ca cineva sa ia masurile necesare.

    Noi am incercat sa schimbam acest lucruri de mai multe ori, insa suntem prea putini pentru a ne lua cineva in seama si pentru a renunta la „combinatiile” lor.
    Noi nu cautam ca acestia sa inceteze sa vanda informatiile. Acest lucru este mai putin important, atat timp cat motivul pentru care ei isi fac treaba, este ca unele firme sa va vanda servicii si produse, la inceput de drum, atunci cand va deschideti o firma.

    Insa postarea informatiilor public, atunci cand le este si interzis, facilitarea unor infractiuni atat de grave si punerea in primejdie a vietii dumneavoastra si a familiei dumneavoastra, pentru ca ei sa aiba o acoperire pentru ceea ce fac, este nejustificata.

    HAIDETI SA SCHIMBAM ACEST LUCRU!
    – Haideti cu totii sa contactam cat mai multe autoritati, sa ne exprimam ingrijorarea asupra acestei probleme, sa le explicam faptul ca adresa din buletin, numarul personal de telefon si adresa de e-mail, sunt date care trebuie sa ramana private, pentru siguranta noastra.
    Sa facem cat mai multe presiuni, pentru ca acest lucru sa se schimbe, inainte ca infractiunile de violare de domiciliu si santaj, sa devina un sport national.

    UNDE PUTEM TRIMITE ACESTE RECLAMATII?
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]
    [email protected]

    Acestea sunt adresele de e-mail minime catre care putem trimite o solicitare in care sa explicam cele de mai sus si sa solicitam ca toate datele PRIVATE (adresa, email, telefon) afisate public, despre posesorii de firme si detinatorii de branduri, sa fie inlaturate.
    Daca aveti timpul necesar, nu ar fi rau sa depuneti o solicitare si in format fizic.
    Daca aveti timpul necesar, ar ajuta mult daca veti contacta si alte autoritati din Romania (ministere, guvern… etc), pentru a duce problema putin mai sus.
    Daca aveti timpul necesar, ar ajuta mult, daca ati contacta si Autoritatea europeana pentru protectia datelor cu caracter privat. https://gdpr.eu sau https://ec.europa.eu
    Cu cat trimiteti petitii in mai multe locuri si sub mai multe forme, cu atat avem mai multe sanse pentru ca datele noastre sa nu mai poata fi accesate de catre aceste grupari infractionale.

    Romania este singura tara din UE, unde pot fi gasite aceste date public.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *